România, la egalitate cu Kenya și Kazakhstan într-un domeniu rușinos. Aproximativ 7 milioane de români nu au treabă cu băncile și preferă cash
România se confruntă cu o realitate economică alarmantă: aproape 7 milioane de români nu au niciun fel de relație cu băncile și preferă să utilizeze numerarul pentru toate tranzacțiile. Această situație plasează țara noastră într-o poziție nefavorabilă, la egalitate cu state precum Kenya și Kazakhstan, în ceea ce privește nivelul de bancarizare al populației.
Contextul preferinței pentru numerar în România
În contextul european, preferința pentru numerar variază considerabil de la o țară la alta. De exemplu, în Bulgaria, numerarul rămâne rege, în timp ce lituanienii preferă plata cu cardul. În România, aproape jumătate din populație trăiește în mediul rural, unde infrastructura bancară este precară. În mediul rural sunt aproximativ 1.000 de ATM-uri din totalul de 10.000 de bancomate existente în toată țara. Aceasta explică de ce românii preferă plățile în numerar: pur și simplu nu au acces facil la servicii bancare.
În plus, România este o țară care se confruntă cu un fenomen de îmbătrânire demografică accentuată, potrivit Institutului Național de Statistică (INS). Astfel, mulți dintre cei care trăiesc în mediul rural sunt persoane vârstnice, care sunt mai puțin obișnuite cu utilizarea tehnologiei și a serviciilor bancare digitale.
De ce preferă românii numerarul?
Un studiu realizat în cadrul proiectului european PULSE a arătat că în România, aproximativ 40% din populație nu este bancarizată. Principalele motive pentru această situație includ lipsa de încredere în bănci (34%), costurile ridicate ale serviciilor bancare (33%), veniturile insuficiente (14%) și distanța mare până la cea mai apropiată bancă (10%).
Implicațiile preferinței pentru numerar
Preferința pentru numerar are multiple implicații economice și sociale. În primul rând, aceasta limitează accesul populației la servicii financiare moderne, cum ar fi creditele, economiile și investițiile. De asemenea, utilizarea preponderentă a numerarului contribuie la economia subterană, dificultăți în colectarea taxelor și o mai slabă transparență financiară.
În plus, potrivit datelor Băncii Mondiale, un sfert din angajații români își primesc salariul „în plic”, ceea ce înseamnă că aceștia nu contribuie la sistemul de asigurări sociale și de sănătate în mod corespunzător. Acest fenomen afectează atât stabilitatea financiară a individului, cât și sustenabilitatea sistemelor de pensii și de sănătate publică.
Aproape jumătate dintre români își plătesc facturile cu numerar. Aceasta înseamnă că, în multe zone, chiar și pentru utilități de bază, plata electronică este fie imposibilă, fie nepopulară. În plus, România se situează pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește indicele economiei și societății digitale (DESI).
Eforturile băncilor și digitalizarea
Băncile românești, sub presiunea reducerii costurilor, încearcă să mute cât mai multe operațiuni în sfera digitală. Totuși, ritmul de digitalizare variază de la o bancă la alta. Conform unui raport al Băncii Naționale a României (BNR), „ritmul e mai accentuat în cazul băncilor mari și medii, care au un potențial mai mare de dezvoltare și o capacitate mai ridicată de investiții”.
În ciuda acestor eforturi, există încă numeroase obstacole. Costurile IT ridicate, capacitatea limitată de atragere a personalului calificat și asigurarea securității cibernetice sunt doar câteva dintre provocările cu care se confruntă băncile. În plus, menținerea unei prezențe adecvate în teritoriu este esențială pentru a asigura accesul populației la servicii financiare, în special în zonele rurale.
Compararea cu alte țări europene
În Bulgaria, de exemplu, numerarul este încă rege, dar există o revoluție tăcută a plăților online datorită introducerii transferurilor instantanee de la bancă la bancă și a creșterii sectorului fintech. În Lituania, două treimi dintre respondenți preferă plățile fără numerar, iar utilizarea altor metode inteligente de plată este în creștere.
În Belgia, plățile cu cardul au depășit în volum plățile în numerar, dar numerarul rămâne important, în special pentru cei cu venituri mai mici. În Ungaria, preferința pentru numerar este susținută chiar de membri ai guvernului, în timp ce în Grecia și Italia utilizarea numerarului este încă predominantă, dar plățile digitale câștigă teren.
Soluții și recomandări pentru România
Pentru a îmbunătăți nivelul de bancarizare și a reduce preferința pentru numerar, România ar putea adopta mai multe măsuri:
- Îmbunătățirea infrastructurii bancare în mediul rural: Crearea mai multor puncte de acces bancar în zonele rurale, inclusiv ATM-uri și POS-uri, pentru a facilita utilizarea serviciilor bancare.
- Educația financiară: Campanii de educație financiară pentru a învăța populația despre beneficiile utilizării serviciilor bancare și cum să folosească tehnologia pentru gestionarea finanțelor personale.
- Reducerea costurilor serviciilor bancare: Băncile ar trebui să reducă costurile serviciilor bancare pentru a le face mai accesibile pentru populația cu venituri mici.
- Inovații în plățile digitale: Promovarea și dezvoltarea de soluții fintech care să ofere alternative viabile la numerar, inclusiv plăți mobile și transferuri instantanee.
- Stimulente fiscale: Oferirea de stimulente fiscale pentru utilizarea plăților digitale, precum deduceri fiscale pentru tranzacțiile efectuate cu cardul sau prin alte mijloace digitale.
România are nevoie de un plan integrat și coordonat pentru a îmbunătăți nivelul de bancarizare al populației și pentru a reduce dependența de numerar. Prin adoptarea unor măsuri eficiente, țara noastră poate avansa către o economie mai modernă și mai transparentă.